Regina-mamă Elena şi primirea ”Dreptului Între Popoare”. ”I-a cerut lui Antonescu să readucă orfanii din Transnistria”

Memorialul Yad Vashem din Ierusalim a decis să acorde Reginei-mame Elena a României titlul de “Drept Între Popoare”, pe 11 martie 1993.

• Un studiu a dezmințit un mit despre minele Regelui Solomon
• ADN-ul ciumei bubonice a fost găsit într-o mumie egipteană de acum 3.300 de ani

Marele Rabin al Genevei, Alexandru Şafran, a spus în discursul pe care l-a susţinut, la Berna, joi, 4 noiembrie 1993, cu ocazia remiterii post mortem a titlului de „Drept Între Popoare“ Majestăţii Sale Reginei-mame Elena a României: ”Yad Vashem din Ierusalim mi-a comunicat decizia de a conferi titlul de «Drept Între Popoare» Majestăţii Sale Reginei-mame Elena a României. Primind acest mesaj, am simţit din nou disperarea care mă îndemna să mă adresez Majestăţii Sale Reginei-mame Elena pentru a o implora să ia sub ocrotirea ei populaţia evreiască a ţării; am revăzut chipul ei nobil şi luminos; am auzit din nou vocea ei tandră şi consolatoare. De fiecare dată şi fără întârziere, Regina-mamă a răspuns chemării mele: cu pietate şi înţelepciune, cu delicateţe şi fermitate. Ea a făcut eforturi să salveze evreii persecutaţi şi i-a salvat”.

Titlul este acordat, în baza unei legi promulgate de Parlamentul israelian în 1953 celor care, în perioada Holocaustului, şi-au riscat viaţa pentru a salva vieţi evreieşti.

Într-un articol publicat de revista ”Memoria”, Emil Simu povesteşte cum ”Norman Manea m-a pus în legătură cu cercetătorul israelian de origine română Jean Ancel. Acesta mi-a menţionat existenţa unui memoriu al trimisului lui Eichmann la Bucureşti, Gustav Richter, în care o denunţa pe Regina Mamă de a fi intervenit cu succes, la cererea doctorului Gomoiu, ca să fie anulat ordinul de deportare a lui Barbu Lăzăreanu în Transnistria; în acelaşi memoriu, Richter raporta împuşcarea, în parte de către germani şi în parte de către români, a câtorva sute de evrei deportaţi”.

La moartea Reginei-Mamă, Theodor Lavi publica la Tel Aviv un articol în care arăta că ”Regina Elena a făcut şi alte intervenţii. Cea mai importantă a fost când i s-a adresat lui Ion Antonescu cerându-i să readucă orfanii din Transnistria, ceea ce dictatorul a aprobat în principiu în vara lui 1943. A intervenit Eichmann care a izbutit să oprească pentru o jumătate de an acţiunea reîntoarcerii”.

Dacă în timpul războiului, poziţia Reginei-mamă intra în contradicţie cu orientarea oficială a puterii de la Bucureşti, aliate Berlinului, după război, recunoaşterea gesturilor sale a fost îngreunată de interesele vremii. Regimul de la Bucureşti negocia răscumpărarea evreilor din România de către statul Israel.

”Îi datorez recunoştinţă. În scrierile mele, am numit-o o adevărată mamă. Da, aşa a fost Regina-mamă Elena pentru evreii României, în anii în care ei erau vânaţi fără milă. Sufletul ei, atât de bun, stă pentru totdeauna în înălţimile sublime, printre cei Drepţi”, arăta Alexandru Şafran.

Principele Radu a explicat în 2016, într-un cuvânt rostit în numele Familiei Regale a României la Templul Coral: ”Regina-mamă Elena a fost un dar nepreţuit pentru România secolului trecut. Prezenţa ei în anii 1940 a ajutat mai mult decât ne putem imagina pe tânărul Suveran şi întreaga societate românească. Credinţa, bunătatea, modestia şi înaltul ei simţ al datoriei o recomandă istoriei ca pe o mare regină. Elena a României a înfruntat cu extraordinar curaj acţiunile criminale ale persecutorilor evreilor, fără să aibă nicio putere constituţională. Regina a împărtăşit destinul de pribegie al poporului evreu, petrecând din optzeci şi şase de ani de viaţă două treimi în repetate exiluri. Regele Mihai spune că una dintre cele mai mari satisfacţii trăite de Majestatea Sa a fost atunci când Regina Elena a obţinut titlul de Drept Între Popoare, pentru actele ei de curaj din cel de-Al Doilea Război Mondial”

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei Elena, mama Regelui Mihai I al României, vor fi reînhumate la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie.

Astfel, la 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la decesul Reginei Elena, principesa Margareta, Custodele Coroanei, a decis aducerea rămăşiţelor pământeşti ale bunicii sale la Curtea de Argeş.

„La 3 mai 1896, a venit pe lume, la Palatul Tatoi, lângă Atena, Regina-Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai I. Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorţat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României. A murit în ziua de 28 noiembrie 1982, la Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a şi-a mai revăzut niciodată ţara”, se arată într-un text publicat pe blogul oficial al Familiei regale a României.